Hai, că se termină și Euro zilele astea…
Ați văzut ce rele sunt femeile la fotbal?
La faulturi, te sperii…
Ia uite-l pe ăla ce l-a lovit pe-al nostru, mamă, ce nenorocit, să fie dat afară, să-l dea afară!
Îi explici: stai, dragă, a fost un fault, o să-i dea un galben, asta e!
”Ce galben, nici un galben, tu n-ai văzut că a dat intenționat, deci intenționat l-a lovit, nenorocitul!”
Bine, iubita, îl sun pe arbitru să-i spun să-l împuște pe jucătorul ăla!
Se mai liniștește puțin, dar nu-l uită pe ăla, rămâne cu gândul… O mai auzi din când în când: ”ăsta nu e ăla”?
Știi clar la cine se referă. Deci ură, frate, ură în stare pură!
Iar femeile care se uită la meciuri mai des mai au o chestie, ați văzut?, întreabă de Bănel…
Serios, le-a intrat cumva lor Bănel la inimă… băiat muncitor, săritor, suflet mare, le-a plăcut așa. Și întreabă mereu: da’ Bănel, Bănel nu joacă?
Nici nu știi cum să-i explici că habar nu ai unde e Bănel, că probabil s-a lăsat de fotbal… dacă s-o fi apucat vreodată, mă rog…
Da, e chestia asta: bă, dacă e fotbal, trebuie să fie și Bănel pe-acolo.
Probabil femeile își imaginează că Bănel stă toată ziua pe-afară, nu îl cheamă părinții în casă, și când se pune de-un fotbal undeva, pac, Bănel e și el acolo.
Și mai e foarte tare pauza, când te uiți la fotbal cu doamnele.
”Aa, și acuma se mai joacă?”… Aa, e bine, păi, le dăm dup-aia gol, egalăm! Eu credeam că gata, s-a terminat!
A doua zi, dacă te uiți la alt meci, iar e mirată: aa, și mai e o repriză după asta? Da, soro, așa sunt toate meciurile de fotbal.











