De câteva zile, se comentează o știre care, prezentată truncheat, face vâlvă. Explic. Presa vuiește că într-un oraș din România s-au interzis manelele. Îl ascultam dimineață, la radio, pe un tip care spunea: uite că se poate! Cum adică uite că se poate? Deci, doar pentru că o chestie – să nu-i spunem totuși muzică – nu ne place nouă, înseamnă că trebuie interzisă? Asta-mi place la noi, la români. Suntem toleranți doar cu chestiile care ne plac. Ce nu ne place nouă trebuie să moară. Orașul în discuție se numește Breaza, stați pe lângă el în coloană, pe DN 1, când vă pregătiți pentru calvarul de la Comernic.





